1. Care nu mai e supus modificărilor, stabilit pentru totdeauna; irevocabil, absolut, categoric. Hotărâre definitivă = hotărâre a unui organ de jurisdicție împotriva căreia nu mai există nici o cale ordinară de atac (apel, recurs). Profesor (sau învățător) definitiv = profesor (sau învățător) care a obținut definitivatul. În definitiv = în cele din urmă, la urma urmelor.
