ÎMBOBOCÍ, pers. 3 îmbobocește, vb. IV. Intranz. (Despre plante) A face boboci; (despre muguri) a începe să se desfacă. – În + boboc. (Sursa: DEX '98 )

A ÎMBOBOCÍ pers. 3 ~éște intranz. 1) (despre flori) A face boboci. 2) (despre muguri) A începe a se desface. 3) fig. (despre persoane) A deveni frumos și atrăgător (ca un boboc). /în + boboc (Sursa: NODEX )

ÎMBOBOCÍ vb. (reg.) a împupi. (Florile ~.) (Sursa: Sinonime )

îmbobocí vb., ind. prez. 3 sg. îmbobocéște, imperf. 3 sg. îmboboceá, conj. prez. 3 sg. și pl. îmboboceáscă (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
îmboboci   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) îmboboci îmbobocire îmbobocit îmbobocind singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea) îmbobocește (să) îmbobocească îmbobocea îmboboci îmbobocise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele) îmbobocesc (să) îmbobocească îmboboceau îmboboci îmbobociseră