|
ÎMPODOBÍT, -Ă, împodobiți, -te, adj. Care este gătit, căruia i s-au pus podoabe. ♦ Înfrumusețat. – V. împodobi. (Sursa: DEX '98 )
ÎMPODOBÍT adj. 1. decorat, gătit, înfrumusețat, ornamentat, ornat, pavoazat, (prin Munt.) taxidit. (O clădire frumos ~.) 2. v. garnisit. (Sursa: Sinonime )
| împodobi verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) împodobi | împodobire | împodobit | împodobind | singular | plural | | împodobește | împodobiți | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | împodobesc | (să) împodobesc | împodobeam | împodobii | împodobisem | | a II-a (tu) | împodobești | (să) împodobești | împodobeai | împodobiși | împodobiseși | | a III-a (el, ea) | împodobește | (să) împodobească | împodobea | împodobi | împodobise | | plural | I (noi) | împodobim | (să) împodobim | împodobeam | împodobirăm | împodobiserăm, împodobisem* | | a II-a (voi) | împodobiți | (să) împodobiți | împodobeați | împodobirăți | împodobiserăți, împodobiseți* | | a III-a (ei, ele) | împodobesc | (să) împodobească | împodobeau | împodobiră | împodobiseră | * Formă nerecomandată | împodobit adjectiv | masculin | feminin | | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | împodobit | împodobitul | împodobită | împodobita | | plural | împodobiți | împodobiții | împodobite | împodobitele | | genitiv-dativ | singular | împodobit | împodobitului | împodobite | împodobitei | | plural | împodobiți | împodobiților | împodobite | împodobitelor | | vocativ | singular | — | — | | plural | — | — | |