ÎNFLORÁT, -Ă, înflorați, -te, adj. Ornamentat cu flori țesute, brodate etc.; înflorit. – V. înflora. (Sursa: DEX '98 )

ÎNFLORÁT adj. înflorit. (Un material textil ~.) (Sursa: Sinonime )

Declinări/Conjugări
înflora   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) înflora înflorare înflorat înflorând singular plural
înflorea înflorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) înflorez (să) înflorez înfloram înflorai înflorasem
a II-a (tu) înflorezi (să) înflorezi înflorai înflorași înfloraseși
a III-a (el, ea) înflorea (să) înfloreze înflora înfloră înflorase
plural I (noi) înflorăm (să) înflorăm înfloram înflorarăm înfloraserăm, înflorasem*
a II-a (voi) înflorați (să) înflorați înflorați înflorarăți înfloraserăți, înfloraseți*
a III-a (ei, ele) înflorea (să) înfloreze înflorau înflora înfloraseră
* Formă nerecomandată

înflorat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular înflorat înfloratul înflora înflorata
plural înflorați înflorații înflorate înfloratele
genitiv-dativ singular înflorat înfloratului înflorate înfloratei
plural înflorați înfloraților înflorate înfloratelor
vocativ singular
plural