DEX: înnoptat « Back ÎNNOPTÁT1 s. n. 1. Înnoptare. 2. Rămânere undeva peste noapte. – V. înnopta. (Sursa: DEX '98 ) ÎNNOPTÁT2, -Ă, înnoptați, -te, adj. Peste care s-a lăsat noaptea; fig. întunecat, posomorât. – V. înnopta. (Sursa: DEX '98 ) ÎNNOPTÁT n. v. A ÎNNOPTA și A SE ÎNNOPTA. ◊ Pe ~(e) când se lasă noaptea. /v. a (se) înopta (Sursa: NODEX ) ÎNNOPTÁT s. înnoptare. (Sursa: Sinonime ) înnoptát s. n. (pl. înnoptáte în loc. pe ~) (Sursa: Ortografic ) Declinări/Conjugări înnopta   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) înnopta înnoptare înnoptat înnoptând singular plural înnoptează înnoptați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) înnoptez (să) înnoptez înnoptam înnoptai înnoptasem a II-a (tu) înnoptezi (să) înnoptezi înnoptai înnoptași înnoptaseși a III-a (el, ea) înnoptează (să) înnopteze înnopta înnoptă înnoptase plural I (noi) înnoptăm (să) înnoptăm înnoptam înnoptarăm înnoptaserăm, înnoptasem* a II-a (voi) înnoptați (să) înnoptați înnoptați înnoptarăți înnoptaserăți, înnoptaseți* a III-a (ei, ele) înnoptează (să) înnopteze înnoptau înnoptară înnoptaseră * Formă nerecomandată înnoptat   adjectiv masculin feminin nearticulat articulat nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular înnoptat înnoptatul înnoptată înnoptata plural înnoptați înnoptații înnoptate înnoptatele genitiv-dativ singular înnoptat înnoptatului înnoptate înnoptatei plural înnoptați înnoptaților înnoptate înnoptatelor vocativ singular — — plural — —