« Back
ÎNVIGORÁT, -Ă, învigorați, -te, adj. Înzdrăvenit, întărit. – V. învigora. (Sursa: DEX '98 )
ÎNVIGORÁT adj. v. întremat. (Sursa: Sinonime )
Declinări/Conjugări
învigora   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) învigora învigorare învigorat învigorând singular plural
învigorează învigorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) învigorez (să) învigorez învigoram învigorai învigorasem
a II-a (tu) învigorezi (să) învigorezi învigorai învigorași învigoraseși
a III-a (el, ea) învigorează (să) învigoreze învigora învigoră învigorase
plural I (noi) învigorăm (să) învigorăm învigoram învigorarăm învigoraserăm, învigorasem*
a II-a (voi) învigorați (să) învigorați învigorați învigorarăți învigoraserăți, învigoraseți*
a III-a (ei, ele) învigorează (să) învigoreze învigorau învigorară învigoraseră
* Formă nerecomandată

învigorat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular învigorat învigoratul învigorată învigorata
plural învigorați învigorații învigorate învigoratele
genitiv-dativ singular învigorat învigoratului învigorate învigoratei
plural învigorați învigoraților învigorate învigoratelor
vocativ singular — —
plural — —