« Back
ȘARMÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A încânta, a fermeca, a fascina. [< fr. charmer]. (Sursa: DN )
Declinări/Conjugări
șarma   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) șarma șarmare șarmat șarmând singular plural
șarmează șarmați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) șarmez (să) șarmez șarmam șarmai șarmasem
a II-a (tu) șarmezi (să) șarmezi șarmai șarmași șarmaseși
a III-a (el, ea) șarmează (să) șarmeze șarma șarmă șarmase
plural I (noi) șarmăm (să) șarmăm șarmam șarmarăm șarmaserăm, șarmasem*
a II-a (voi) șarmați (să) șarmați șarmați șarmarăți șarmaserăți, șarmaseți*
a III-a (ei, ele) șarmează (să) șarmeze șarmau șarmară șarmaseră
* Formă nerecomandată