ACURATÉȚĂ s. f. v. acuratețe. (Sursa: DEX '98 )

ACURATÉȚE s. f. Grijă deosebită, atenție mare, exactitate în executarea unui lucru. [Var.: acuratéță s. f.] – Din it. accuratezza. (Sursa: DEX '98 )

ACURATÉȚE f. Atenție deosebită în executarea unui lucru; exactitate. [G.-D. acurateței] /<it. accuratezza (Sursa: NODEX )

ACURATÉȚĂ s.f. v. acuratețe. (Sursa: DN )

ACURATÉȚE s.f. (Liv.) Atenție deosebită, exactitate, grijă în execuția unui lucru. [Var. acurateță s.f. / < it. accuratezza]. (Sursa: DN )

ACURATÉȚE s. f. exactitate, corectitudine, precizie; scrupulozitate. (< it. accuratezza) (Sursa: MDN )

ACURATÉȚĂ s. f. v. acuratețe. (Sursa: DLRM )

ACURATÉȚE s. f. (Livresc) Grijă deosebită, atenție mare, exactitate în executarea unui lucru. [Var.: acuratéță s. f.] – It. accuratezza. (Sursa: DLRM )

ACURATÉȚE s. v. exactitate, precizie. (Sursa: Sinonime )

Acuratețe ≠ neacuratețe, neglijență (Sursa: Antonime )

acuratéțe s. f., art. acuratéțea, g.-d. art. acuratéței (Sursa: Ortografic )

acuratéțe s. f., g.-d. art. acurateții / acurateței; pl. - (Sursa: DMLR )

acuratéță f., pl. e (it. accuratezza). Îngrijire, curățenie: acest lucrător lucrează cu multă acurateță. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
acurateță   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acurateță acurateța
plural
genitiv-dativ singular acuratețe acurateței
plural
vocativ singular acurateță, acuratețo
plural

acuratețe (g.-d. acuratețe)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acuratețe acuratețea
plural
genitiv-dativ singular acuratețe acurateței
plural
vocativ singular acuratețe, acuratețeo
plural