ADÓPȚIE, adopții, s. f. Faptul de a adopta (1); înfiere. [Var.: adopțiúne s. f.] – Din fr. adoption, lat. adoptio, -onis. (Sursa: DEX '98 )

ADÓPȚIE ~i f. Faptul de a adopta; luare de suflet; înfiere. [G.-D. adopției; Sil. -ți-e] /<fr. adoption, lat. adoptio, ~onis (Sursa: NODEX )

ADÓPȚIE s.f. Faptul de a adopta (1); act prin care se adoptă un copil; înfiere. [Gen. -iei, var. adopțiune s.f. / cf. lat. adoptio, fr. adoption]. (Sursa: DN )

ADÓPȚIE s. f. faptul de a adopta (1); înfiere. (< fr. adoption, lat. adoptio) (Sursa: MDN )

ADÓPȚIE, adopții, s. f. Faptul de a adopta (1); înfiere. [Var.: adopțiúne s. f.] – Fr. adoption (lat. lit. adoptio, -onis). (Sursa: DLRM )

adópție (-ți-e) s. f., art. adópția (-ți-a), g.-d. art. adópției; pl. adópții, art. adópțiile (-ți-i) (Sursa: DOOM 2 )

ADÓPȚIE s. v. înfiere. (Sursa: Sinonime )

adópție s. f. (sil. -ți-e; mf. ad-), art. adópția (sil. -ți-a), g.-d. art. adópției; pl. adópții, art. adópțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic )

adopțiúne f. (lat. adóptio, -ónis). Acțiunea de a adopta, înfiere. (Sursa: Scriban )