ADÚS, -Ă, aduși, -se, adj. Aplecat, încovoiat. – V. aduce. (Sursa: DEX '98 )

ADÚS ~să (~și, ~se) 1) v. A ADUCE. 2) Care este îndoit; încovoiat. Nas ~. ◊ ~ de spate gârbovit. /v. a aduce (Sursa: NODEX )

ADÚS, -Ă, aduși, -se, adj. 1. Aplecat, încovoiat. 2. (În expr.) Adus din meșteșug = întocmit cu dibăcie. Adus din condei = exprimat cu abilitate. – V. aduce. (Sursa: DLRM )

ADÚS adj. 1. aplecat, cocârjat, cocoșat, curbat, gârbov, gârbovit, înclinat, încovoiat, îndoit, plecat, strâmb, strâmbat, sucit. (Cu spatele ~.) 2. v. coroiat. 3. încovoiat, îndoit, rotilat. (Paloș ~.) (Sursa: Sinonime )

Adus ≠ drept (Sursa: Antonime )

adús, -ă adj. (d. aduc). Rar. Încovoĭat, adus în formă de: om adus de spate (gîrbov). S. n., pl. urĭ. Acțiunea de a aduce des. (Sursa: Scriban )