AFIȘÁ, afișez, vb. I. Tranz. 1. A expune, a lipi un afiș. 2. Fig. A manifesta în mod ostentativ o anumită atitudine, a face paradă de... ♦ Refl. (Fam.) A apărea (în societate) în tovărășia cuiva (în mod ostentativ). – Din fr. afficher. (Sursa: DEX '09 )

A AFIȘÁ ~éz tranz. 1) A face cunoscut printr-un afiș. 2) (atitudini, poziții etc.) A manifesta ostentativ, în mod public. 3) (afișe) A așeza la vedere. /<fr. afficher (Sursa: NODEX )

A SE AFIȘÁ mă ~éz intranz. fam. A apărea în public acompaniat de cineva pentru a face impresie. /<fr. afficher (Sursa: NODEX )

AFIȘÁ vb. I. tr. 1. A lipi un afiș. ♦ A fi adus la cunoștința tuturor (printr-un afiș). 2. (Fig.) A manifesta ostentativ o anumită atitudine; a ostenta, a se face remarcat dinadins. ♦ refl. A apărea, a se găsi în tovărășia cuiva pentru a produce senzație. [P.i. 3,6 -șează, 4 -șăm, ger. -șând. / < fr. afficher]. (Sursa: DN )

AFIȘÁ vb. I. tr. 1. a lipi un afiș. 2. (fig.) a manifesta ostentativ o anumită atitudine. 3. a vizualiza o mărime măsurată sau rezultatul unui calcul. II. refl. a apărea în tovărășia cuiva. (< fr. afficher) (Sursa: MDN )

AFIȘÁ, afișez, vb. I. Tranz. 1. A expune undeva un afiș, pentru a fi văzut de toți. 2. Fig. A manifesta în mod ostentativ o anumită atitudine. ♦ Refl. A apărea în tovărășia cuiva cu intenția de a produce efect. – Fr. afficher. (Sursa: DLRM )

AFIȘÁ vb. (rar) a placarda. (A ~ rezultatele.) (Sursa: Sinonime )

afișá vb., ind. prez. 1 sg. afișéz, 3 sg. și pl. afișeáză, 1 pl. afișăm; conj. prez. 3 sg. și pl. afișéze; ger. afișând (Sursa: Ortografic )

afișéz v. tr. (fr. afficher, compus al luĭ ficher, lat. pop. ficcáre, îld. figĭcare, figere, a înfige. V. înfig). Expun un afiș. Fig. Fac cunoscut: îșĭ afișează ignoranța. Arăt cu afectațiune: îșĭ afișează pretențiunile. V. refl. Mă declar, mă arăt: s' a afișat ca naționalist. V. afig. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
afișa   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) afișa afișare afișat afișând singular plural
afișea afișați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) afișez (să) afișez afișam afișai afișasem
a II-a (tu) afișezi (să) afișezi afișai afișași afișaseși
a III-a (el, ea) afișea (să) afișeze afișa afișă afișase
plural I (noi) afișăm (să) afișăm afișam afișarăm afișaserăm, afișasem*
a II-a (voi) afișați (să) afișați afișați afișarăți afișaserăți, afișaseți*
a III-a (ei, ele) afișea (să) afișeze afișau afișa afișaseră
* Formă nerecomandată