|
áĭbă (lat. habeat, habeant, să aibă el, eĭ, ca cuĭb, roĭb d. cubium, rubeus), pers. III a subj. prez. d. am, a avea. V. am 1. (Sursa: Scriban )
aibă Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt. | avea verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) avea | avere | avut | având | singular | plural | | ai, aibi* | aveți | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | am | (să) am | aveam | avui, avusei | avusesem, avusem* | | a II-a (tu) | ai | (să) ai, aibi* | aveai | avuși, avuseși | avuseseși, avuseși* | | a III-a (el, ea) | are | (să) aibă, aibe*, aivă* | avea | avu, avuse | avusese, avuse* | | plural | I (noi) | avem | (să) avem | aveam | avurăm, avuserăm | avuseserăm, avusesem*, avuserăm, avusem* | | a II-a (voi) | aveți | (să) aveți | aveați | avurăți, avuserăți | avuseserăți, avuseseți*, avuserăți, avuseți* | | a III-a (ei, ele) | au | (să) aibă, aibe*, aivă* | aveau | avură, avuseră | avuseseră, avuseră* | * Formă nerecomandată |