AJÚNS1 s. n. 1. (În loc. adv.) De ajuns = destul. 2. (În sintagma) Bun ajuns(ul)! = bine ai venit! bun sosit! – V. ajunge. (Sursa: DEX '98 )

AJÚNS2, -Ă, ajunși, -se, adj. s. f. art. I. Adj. 1. Care s-a îmbogățit, a parvenit. 2. (Reg.; în expr.) Ajuns de (sau la) cap = deștept, isteț. II. S. f. art. (În sintagma) Bun ajunsa! = bun sosit ! bine ai venit! – V. ajunge. (Sursa: DEX '98 )

AJÚNS ~să (~și, ~se) 1) v. A AJUNGE. 3) și substantival Care s-a îmbogățit; parvenit. ◊ ~ de (sau la cap) om priceput, isteț, deștept. Bun ~! bun sosit! bine ați venit! /v. a ajunge (Sursa: NODEX )

AJÚNS2, -Ă, ajunși, -se, adj. 1. Îmbogățit, parvenit. 2. (În expr.) Ajuns de (sau, rar, la) cap = deștept, isteț. – V. ajunge. (Sursa: DLRM )

AJÚNS1 s. n. (În expr.) 1. Bun ajuns(ul)! = bine ai venit! bun sosit! 2. De ajuns = destul. – V. ajunge. (Sursa: DLRM )

AJÚNSA s. f. art. (În expr.) Bun ajunsa! = bun sosit! – V. ajunge. (Sursa: DLRM )

AJÚNS adj. v. bogat, căpătuit, chivernisit, îmbogățit, înavuțit, înstărit, pricopsit. (Sursa: Sinonime )

AJÚNS adj., s. v. căpătuit, parvenit. (Sursa: Sinonime )

ajúns s. n. (Sursa: Ortografic )

de ajúns loc. adv. (tempo lent) (Sursa: Ortografic )

de-ajúns loc. adv. (tempo rapid) (Sursa: Ortografic )

2) ajúns n., pl. urĭ. Ajungere: cu tot ajunsu aliaților, dușmaniĭ n' au învins. De ajuns, destul: avem de ajuns și de rămas (loc.) (Sursa: Scriban )

1) ajúns, -ă adj. Bogat, îmbogățit: om ajuns. V. parvenit. (Sursa: Scriban )