ÁMFORĂ, amfore, s. f. Vas mare de formă ovoidală sau sferică, cu două toarte, în care, în antichitate, se păstra și se transporta vinul, untdelemnul, grânele etc. – Din fr. amphore, lat. amphora. (Sursa: DEX '98 )

ÁMFORĂ s.f. Vas antic de lut mare, cu două torți, în care se ținea vin, untdelemn etc. [< fr. amphore, cf. lat. amphora, gr. amphi – din amândouă părțile, phorein – a purta]. (Sursa: DN )

ÁMFORĂ s. f. vas antic grecesc, de lut, mare, alungit cu două toarte, pentru păstrat și transportat lichide și grâne. (< fr. amphore, lat. amphora) (Sursa: MDN )

ÁMFORĂ, amfore, s. f. (În antichitate) Vas de formă ovoidală, cu două toarte, în care se păstra vin, untdelemn, etc. – Fr. amphore (lat. lit. amphora). (Sursa: DLRM )

ámforă s. f., g.-d. art. ámforei; pl. ámfore (Sursa: Ortografic )

ánforă f., pl. e și ĭ (lat. ámphora, d. vgr. amporéus, cu doŭă toarte. Cp. cu cĭubăr și chelteŭ). Urcĭor saŭ chĭup cu două toarte. O măsură de capacitate p. lichide: la Grecĭ 39 de litrĭ, la Romanĭ 26. – Fals amf-. V. clondir. (Sursa: Scriban )