ANIMÁ, aním, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face mai activ sau mai expresiv, a da sau a căpăta (mai multă viață; a (se) însufleți. [Prez. ind. și: animez] – Din fr. animer, lat. animare. (Sursa: DEX '98 )
ANIMÁ vb. I. tr., refl. A da viață, a (se) însufleți, a stimula. [< fr. animer, lat. animare < anima – suflet]. (Sursa: DN )
ANIMÁ vb. tr., refl. a da viață, a (se) însufleți, a (se) înviora. (< fr. animer, lat. animare) (Sursa: MDN )
ANIMÁ, aním, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face mai activ sau mai expresiv; a (se) însufleți. [Prez. ind. și: animez] – Fr. animer (lat. lit. animare). (Sursa: DLRM )
ANIMÁ vb. v. însufleți. (Sursa: Sinonime )
animá (animéz, animát), vb. – A însufleți, a încuraja. Fr. animer. – Der. (din fr.) animați(u)ne, s. f.; animator, adj.; animozitate, s. f.; desanima, vb. (a descuraja); inanimat (var. neanimat), adj.; reanima, vb. (Sursa: DER )
animéz v. tr. (lat. ánima, -áre; fr. animer). Daŭ viață. Fig. Încurajez, însuflețesc: a anima soldațiĭ la luptă. Daŭ vigoare: a anima stilu, ședința. (Sursa: Scriban )
Declinări/Conjugări
anima (1 animez)   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) anima animare animat animând singular plural
animează animați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) animez (să) animez animam animai animasem
a II-a (tu) animezi (să) animezi animai animași animaseși
a III-a (el, ea) animează (să) animeze anima animă animase
plural I (noi) animăm (să) animăm animam animarăm animaserăm, animasem*
a II-a (voi) animați (să) animați animați animarăți animaserăți, animaseți*
a III-a (ei, ele) animează (să) animeze animau animară animaseră
* Formă nerecomandată