ARMÁDĂ, armade, s. f. (La spanioli) Flotă de mari proporții. – Din sp., fr. armada. (Sursa: DEX '98 )

ARMÁDĂ s.f. Nume dat de spanioli marilor unități navale ; escadră. [< sp. armada]. (Sursa: DN )

ARMÁDĂ s. f. mare unitate navală sau de aviație; escadră. (< sp., fr. armada) (Sursa: MDN )

ARMÁDĂ, armade, s. f. (Înv.) Flotă. – Ngr. armada (< sp.). (Sursa: DLRM )

ARMÁDĂ s. v. armată, oaste, oștire, putere, trupe. (Sursa: Sinonime )

armádă s. f., g.-d. art. armádei; pl. armáde (Sursa: Ortografic )

armádă, V. armată. (Sursa: Scriban )

ARMÁDĂ ~e f. (la spanioli) Flotă de mari proporții. /<fr., sp. armada (Sursa: NODEX )

armátă f., pl. e (fr. armée, it. armata). Oaste, oștire, trupele armate ale uneĭ țărĭ maĭ ales cele de uscat. A face armata, a face serviciu militar. Fig. Mare mulțime: o armată de muncitorĭ. – În Munt. sec 18 armadă (ngr. armáda) armată, flotă. În Trans. pop. armádă, -ádie și -áde, pl. ezĭ (ung. ármádia). Și la N. Cost. -ádie. V. harmată. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
armadă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arma armada
plural armade armadele
genitiv-dativ singular armade armadei
plural armade armadelor
vocativ singular armadă, armado
plural armadelor