ÁXĂ1, axe, s. f. Dreapta care se consideră orientată într-un anumit sens. ♦ Dreaptă (sau obiect în formă de dreaptă) care ocupă o anumită poziție într-un sistem tehnic. ♦ Dreaptă închipuită în jurul căreia se face mișcarea de rotație a unui corp în jurul lui însuși. ♦ Axa lumii = prelungire a dreptei care unește polii pământului până la intersecția cu sfera cerească. – Din fr. axe. (Sursa: DEX '98 )

ÁXĂ2 s. f. v. ax. (Sursa: DEX '98 )

ÁXĂ ~e f. 1) Dreaptă reală sau închipuită care trece prin centrul unui corp. ~a pământului. 2) Dreaptă care delimitează părți simetrice pe o suprafață, pe un corp. /<fr. axe, lat. axis, germ. Achse (Sursa: NODEX )

ÁXĂ s.f. 1. Linie dreaptă, reală sau închipuită, care trece prin centrul unui corp și împrejurul căreia acel corp se rotește sau se poate roti. ♦ Dreaptă imaginară în jurul căreia se execută mișcarea de rotație a unui corp ceresc. 2. Linie dreaptă care delimitează părți simetrice pe un corp, pe o suprafață etc. 3. Ax. [< fr. axe, germ. Achse, cf. lat. axis – osie]. (Sursa: DN )

ÁXĂ s. f. 1. dreaptă care se consideră a fi orientată într-un anumit sens. 2. (tehn.) linie dreaptă care ocupă o anumită poziție într-un sistem tehnic. ♦ ~ de rotație = dreaptă imaginară în jurul căreia se execută mișcarea de rotație a unui corp; ~ optică = linie care trece prin centrul corneei și prin centrul optic al ochiului; ~ de simetrie = linie a unui corp sau a unei suprafețe față de care acestea prezintă anumite proprietăți de simetrie. 3. (astr.) ~ a lumii = prelungire a dreptei care unește polii Pământului până la intersecția cu sfera cerească. 4. grup constituit în timpul celui de-al doilea război mondial de Germania, Italia și aliații lor. (< fr. axe, germ. Achse) (Sursa: MDN )

ÁXĂ1 s. f. v. ax. (Sursa: DLRM )

ÁXĂ2, axe, s. f. Dreaptă existentă sau imaginată care ocupă o poziție particulară în raport cu un corp sau cu o figură. ◊ Axă de rotație = dreaptă în jurul căreia se rotește un corp sau o figură. Axă de simetrie = dreaptă în raport cu care punctele unui corp sau ale unei figuri sunt simetrice. ♦ Dreaptă închipuită în jurul căreia se face mișcarea de rotație a unui corp ceresc în jurul lui însuși. – Fr. axe (lat. lit. axis). (Sursa: DLRM )

ÁXĂ s. (MAT.) dreaptă orientată. (Sursa: Sinonime )

áxă (áxe), s. f. – Dreaptă orientată într-un anumit sens. – Var. (înv.) axon. Gr. ἄξων (sec. XVII, cf. Gáldi 156) și modern din fr. axe. – Der. axial, adj.; axilar, adj. (Sursa: DER )

áxă s. f. /ax s. n. (mat., fiz.), pl. áxe (Sursa: Ortografic )

axă f., pl. e (lat. axis m., d. vgr. áxon, osie, rudă cu vsl. osĭ. V. osie). Osie. – Și ax n., pl. urĭ. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
axa   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) axa axare axat axând singular plural
axea axați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) axez (să) axez axam axai axasem
a II-a (tu) axezi (să) axezi axai axași axaseși
a III-a (el, ea) axea (să) axeze axa axă axase
plural I (noi) axăm (să) axăm axam axarăm axaserăm, axasem*
a II-a (voi) axați (să) axați axați axarăți axaserăți, axaseți*
a III-a (ei, ele) axea (să) axeze axau axa axaseră
* Formă nerecomandată

axă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular a axa
plural axe axele
genitiv-dativ singular axe axei
plural axe axelor
vocativ singular axă, axo
plural axelor