BALASTIÉRĂ, balastiere, s. f. Carieră de nisip sau de pietriș. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. ballastière. (Sursa: DEX '98 )

BALASTIÉRĂ s.f. Carieră de unde se extrage nisip sau pietriș. [Pron. -ti-e-, pl. -re. / < fr. ballastière]. (Sursa: DN )

BALASTIÉRĂ s. f. carieră de nisip sau pietriș. (< fr. ballastière) (Sursa: MDN )

BALASTIÉRĂ, balastiere, s. f. Loc de unde se extrage nisip sau pietriș. [Pr.: -ti-e-] – Fr. ballastière. (Sursa: DLRM )

balastiéră s. f. (sil. -ti-e-), g.-d. art. balastiérei; pl. balastiére (Sursa: Ortografic )

balastiéră f., pl. e (fr. ballastière). Carieră, mină saŭ depozit de balast. (Sursa: Scriban )

BALASTIÉRĂ ~e f. Carieră de nisip sau de pietriș. [G.-D. balastierei; Sil. -ti-e-] /<fr. ballastiere (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
balastieră   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular balastie balastiera
plural balastiere balastierele
genitiv-dativ singular balastiere balastierei
plural balastiere balastierelor
vocativ singular balastieră, balastiero
plural balastierelor