|
BALT, -Ă adj. Baltic. (< fr. balte) (Sursa: MDN )
| balt adjectiv | masculin | feminin | | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | balt | baltul | baltă | balta | | plural | balți | balții | balte | baltele | | genitiv-dativ | singular | balt | baltului | balte | baltei | | plural | balți | balților | balte | baltelor | | vocativ | singular | — | — | | plural | — | — | | balț (pl. -i) substantiv masculin | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | balț | balțul | | plural | balți | balții | | genitiv-dativ | singular | balț | balțului | | plural | balți | balților | | vocativ | singular | — | | plural | — | | balț (pl. -e) substantiv neutru | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | balț | balțul | | plural | balțe | balțele | | genitiv-dativ | singular | balț | balțului | | plural | balțe | balțelor | | vocativ | singular | — | | plural | — | | balț (pl. -uri) substantiv neutru | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | balț | balțul | | plural | balțuri | balțurile | | genitiv-dativ | singular | balț | balțului | | plural | balțuri | balțurilor | | vocativ | singular | — | | plural | — |
|