BAVÉTĂ, bavete, s. f. Bărbiță (1). [Var.: babétă s. f.] – Din fr. bavette. (Sursa: DEX '98 )

BAVÉTĂ s.f. 1. Partea de sus a unui șorț. ♦ Șervețel care se leagă la gâtul copiilor când mănâncă; bărbiță. 2. Șorț de tablă care se montează deasupra coamei la acoperiș. 3. Apărătoare de cauciuc montată la fiecare din roțile (din spate) ale autovehiculelor pentru a diminua stropirea. [< fr. bavette]. (Sursa: DN )

BAVÉTĂ s. f. 1. partea de sus a unui șorț. ◊ șervețel la gâtul copiilor când mănâncă; bărbiță. 2. șorț de tablă deasupra coamei la acoperiș. 3. apărătoare de cauciuc la roțile (din spate) ale autovehiculelor. (< fr. bavette) (Sursa: MDN )

BAVÉTĂ s. bavețică, bărbiță, (rar) bărbie. (~ pentru copiii mici.) (Sursa: Sinonime )

bavétă (bavéte), s. f. – Bărbiță, bavețică. Fr. bavette. (Sursa: DER )

bavétă s. f., pl. bavéte (Sursa: Ortografic )

BAVÉTĂ ~e f. Șorț mic (de pânză, de mușama sau de material plastic) care se leagă la gâtul copiilor mici când mănâncă; bărbiță. [G.-D. bavetei] /<fr. bavette (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
bavetă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bave baveta
plural bavete bavetele
genitiv-dativ singular bavete bavetei
plural bavete bavetelor
vocativ singular bavetă, baveto
plural bavetelor