BAVEȚÍCĂ, bavețele, s. f. Diminutiv al lui bavetă; bărbiță (1). – Bavetă + suf. -ică. (Sursa: DEX '98 )
BAVEȚÍCĂ s. bavetă, bărbiță, (rar) bărbie. (~ se pune la gâtul copiilor mici, când mănâncă.) (Sursa: Sinonime )
bavețícă s. f., g.-d. art. bavețélei; pl. bavețéle (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
bavețică   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bavețică bavețica
plural bavețele bavețelele
genitiv-dativ singular bavețele bavețelei
plural bavețele bavețelelor
vocativ singular bavețică, bavețico
plural bavețelelor