DEX: bentiță BENTÍȚĂ, bentițe, s. f. Diminutiv al lui bantă. [Var.: bendiță s. f.] – Bantă + suf. -iță. (Sursa: DEX '98 ) BENTÍȚĂ, bentițe, s. f. Diminutiv al lui bantă (2). [Var.: bendiță s. f.] (Sursa: DLRM ) bentíță s. f., g.-d. art. bentíței; pl. bentíțe (Sursa: Ortografic ) bentíță v. bendiță. (Sursa: Scriban ) bendíță orĭ bentíță f., pl. e. Bandă (fășie) îngustă (la haĭne). (Sursa: Scriban ) Declinări/Conjugări bentiță   substantiv feminin nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular bentiță bentița plural bentițe bentițele genitiv-dativ singular bentițe bentiței plural bentițe bentițelor vocativ singular bentiță, bentițo plural bentițelor