BIOGENÉZĂ s. f. Teorie care susține că orice ființă provine numai din altă ființă (care i-a dat naștere). [Pr.: bi-o-] – Din fr. biogenèse. (Sursa: DEX '98 )

BIOGENÉZĂ f. Teorie potrivit căreia orice ființă a luat naștere din altă ființă. [Sil. bi-o-] /<fr. biogenese (Sursa: NODEX )

BIOGENÉZĂ s.f. 1. Răspândire a vieții; istorie a răspândirii ființelor vii; biogenetică, biogenie. 2. Teorie potrivit căreia originea viețuitoarelor este tot într-o ființă vie. [< fr. biogenèse, germ. Biogenese, cf. gr. bios – viață, genesis – origine]. (Sursa: DN )

BIOGENÉZĂ s. f. concepție, depășită, după care toate viețuitoarele s-au născut din altele preexistente. (< fr. biogenèse, germ. Biogenese) (Sursa: MDN )

biogenéză s. f. (sil. bi-o-), g.-d. art. biogenézei (Sursa: Ortografic )

BIOGENÉZĂ (‹ fr. {i}) s. f. Teorie (formulată de Fr. Redi, sec. 17) după care orice ființă provine din altă ființă ce i-a dat naștere; se opune teoriei generației spontanee. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
biogeneză   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular biogene biogeneza
plural biogeneze biogenezele
genitiv-dativ singular biogeneze biogenezei
plural biogeneze biogenezelor
vocativ singular biogeneză, biogenezo
plural biogenezelor