BRÚTĂ, brute, s. f. Om foarte brutal. – Din fr. brute. (Sursa: DEX '98 )

BRÚTĂ ~e f. Om cu manifestări de animal; persoană care vădește violență în comportare și lipsă de inteligență. /<fr. brute (Sursa: NODEX )

BRÚTĂ s.f. Om rău, crud, violent. [Pl. -te. / < fr. brute]. (Sursa: DN )

BRÚTĂ s. f. om brutal, violent. (< fr. brute) (Sursa: MDN )

BRÚTĂ, brute, s. f. Om brutal. – Fr. brute. (Sursa: DLRM )

Brută ≠ gentilom, gentleman (Sursa: Antonime )

brútă s. f., pl. brúte (Sursa: Ortografic )

brútă f., pl. e (fr. brute, om grosolan). Barb. Vită, fiară, boaĭtă, om necĭoplit și răŭ. (Sursa: Scriban )