BÚDĂ, bude și buzi, s. f. (Reg.) 1. Construcție de lemn, în pădure, în care locuiesc tăietorii de arbori. 2. Prăvălioară. 3. Closet (rudimentar). – Din rus., pol., magh. buda. (Sursa: DEX '98 )

BÚDĂ s. v. closet, toaletă, vece. (Sursa: Sinonime )

Declinări/Conjugări
buda   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) buda budare budat budând singular plural
budea budați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) budez (să) budez budam budai budasem
a II-a (tu) budezi (să) budezi budai budași budaseși
a III-a (el, ea) budea (să) budeze buda budă budase
plural I (noi) budăm (să) budăm budam budarăm budaserăm, budasem*
a II-a (voi) budați (să) budați budați budarăți budaserăți, budaseți*
a III-a (ei, ele) budea (să) budeze budau buda budaseră
* Formă nerecomandată

budă (pl. bude)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bu buda
plural bude budele
genitiv-dativ singular bude budei
plural bude budelor
vocativ singular budă, budo
plural budelor

budă (pl. buzi)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bu buda
plural buzi buzile
genitiv-dativ singular buzi buzii
plural buzi buzilor
vocativ singular budă, budo
plural buzilor