BÚDĂ, bude și buzi, s. f. (Reg.) 1. Construcție de lemn, în pădure, în care locuiesc tăietorii de arbori. 2. Prăvălioară. 3. Closet (rudimentar). – Din rus., pol., magh. buda. (Sursa: DEX '98 )
BÚDĂ s. v. closet, toaletă, vece. (Sursa: Sinonime )
buda verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) buda | budare | budat | budând | singular | plural | budează | budați | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | budez | (să) budez | budam | budai | budasem | a II-a (tu) | budezi | (să) budezi | budai | budași | budaseși | a III-a (el, ea) | budează | (să) budeze | buda | budă | budase | plural | I (noi) | budăm | (să) budăm | budam | budarăm | budaserăm, budasem* | a II-a (voi) | budați | (să) budați | budați | budarăți | budaserăți, budaseți* | a III-a (ei, ele) | budează | (să) budeze | budau | budară | budaseră | * Formă nerecomandată budă (pl. bude) substantiv feminin | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | budă | buda | plural | bude | budele | genitiv-dativ | singular | bude | budei | plural | bude | budelor | vocativ | singular | budă, budo | plural | budelor | budă (pl. buzi) substantiv feminin | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | budă | buda | plural | buzi | buzile | genitiv-dativ | singular | buzi | buzii | plural | buzi | buzilor | vocativ | singular | budă, budo | plural | buzilor |
|