|
buhăí1 (a ~) (a țipa, a tuși) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg., 3 pl. búhăi / buhăiésc, imperf. 3 sg. buhăiá; conj. prez. 3 să búhăie / să buhăiáscă (Sursa: DOOM 2 )
BUHĂÍ vb. a se puhăvi, a se umfla, (reg.) a se bugezi. (S-a ~ tare la față.) (Sursa: Sinonime )
buhăbésc, buhăĭésc, buhăvésc, puhăbésc și puhăvésc (mă) v. refl. (d. buhab ș.a.). Devin buhab. V. bohîltesc. (Sursa: Scriban )
| buhăi (1 buhăi) verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) buhăi | buhăire | buhăit | buhăind | singular | plural | | buhăie | buhăiți | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | buhăi | (să) buhăi | buhăiam | buhăii | buhăisem | | a II-a (tu) | buhăi | (să) buhăi | buhăiai | buhăiși | buhăiseși | | a III-a (el, ea) | buhăie | (să) buhăie | buhăia | buhăi | buhăise | | plural | I (noi) | buhăim | (să) buhăim | buhăiam | buhăirăm | buhăiserăm, buhăisem* | | a II-a (voi) | buhăiți | (să) buhăiți | buhăiați | buhăirăți | buhăiserăți, buhăiseți* | | a III-a (ei, ele) | buhăie | (să) buhăie | buhăiau | buhăiră | buhăiseră | * Formă nerecomandată | buhăi (1 buhăiesc) verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) buhăi | buhăire | buhăit | buhăind | singular | plural | | buhăiește | buhăiți | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | buhăiesc | (să) buhăiesc | buhăiam | buhăii | buhăisem | | a II-a (tu) | buhăiești | (să) buhăiești | buhăiai | buhăiși | buhăiseși | | a III-a (el, ea) | buhăiește | (să) buhăiască | buhăia | buhăi | buhăise | | plural | I (noi) | buhăim | (să) buhăim | buhăiam | buhăirăm | buhăiserăm, buhăisem* | | a II-a (voi) | buhăiți | (să) buhăiți | buhăiați | buhăirăți | buhăiserăți, buhăiseți* | | a III-a (ei, ele) | buhăiesc | (să) buhăiască | buhăiau | buhăiră | buhăiseră | * Formă nerecomandată |