BUȘEÁLĂ, bușeli, s. f. Lovitură înfundată (cu pumnul); izbitură, bușitură. – Buși2 + suf. -eală. (Sursa: DEX '98 )

BUȘEÁLĂ, bușeli, s. f. Lovitură înfundată (cu pumnul); izbitură. – Din buși2 + suf. -eală. (Sursa: DLRM )

bușeálă s. f., g.-d. art. bușélii; pl. bușéli (Sursa: Ortografic )

bușeálă f., pl. elĭ. Trînteală, lovitură care te face să cazĭ cu un zgomot înfundat, bușaĭ. (Sursa: Scriban )

BUȘEÁLĂ ~éli f. 1) v. A BUȘI. 2) Bătaie înfundată cu pumnii. /a buși + suf. ~eală (Sursa: NODEX )