BĂCĂUÁNCĂ, băcăuance, s. f. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Bacău. ♦ Locuitoare din municipiul sau județul Bacău. [Pr.: -că-uan-] – Băcăuan + suf. -că. (Sursa: DEX '98 )
băcăuáncă s. f. (sil. -că-uan-), g.-d. art. băcăuáncei; pl. băcăuánce (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
băcăuancă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular băcăuancă băcăuanca
plural băcăuance băcăuancele
genitiv-dativ singular băcăuance băcăuancei
plural băcăuance băcăuancelor
vocativ singular băcăuancă, băcăuanco
plural băcăuancelor