BĂJÉNIE, băjenii, s. f. Fugă (vremelnică) a populației din cauza invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a asupririi; timpul petrecut în această situație; băjenărie, băjenărit. [Var.: bejánie, bejénie s. f.] – Din sl. bĕžanije. (Sursa: DEX '98 )

BĂJÉNIE, băjenii, s. f. (Înv. și arh.) 1. Fugă (în masă) a populației din cauza unei invazii dușmane, a persecuțiilor politice sau a exploatării boierești; pribegie, refugiu; timpul petrecut în pribegie. 2. (Concr.) Șiruri, coloane de băjenari. [Var.: bejắnie, bejénie s. f.] – Slav (v. sl. bĕžanije). (Sursa: DLRM )

BĂJÉNIE s. v. fugă, pribegie, refugiu. (Sursa: Sinonime )

băjeníe s. f. (sil. -ni-e), art. băjeniá (sil. -ni-a), g.-d. art. băjeníei; pl. băjeníi, art. băjeníile (sil. -ni-i-) (Sursa: Ortografic )

BĂJENÍE ~i f. 1) Fugă în masă a populației, cauzată de năvălirea dușmanilor, de persecuții politice etc.; pribegie. ◊ Vremuri de ~ vremuri de restriște. 2) Timp petrecut în situația de băjenar; pribegie. 3) Mulțime de băjenari. [Art. bejenia; G.-D. băjeniei; Sil. -ni-e] /<sl. bĕžanije (Sursa: NODEX )