|
cáblă, cáble, s.f. (reg.) măsură pentru cereale și poame, corespunzătoare unei găleți; baniță. (Sursa: DAR )
| cabla verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) cabla | cablare | cablat | cablând | singular | plural | | cablează | cablați | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | cablez | (să) cablez | cablam | cablai | cablasem | | a II-a (tu) | cablezi | (să) cablezi | cablai | cablași | cablaseși | | a III-a (el, ea) | cablează | (să) cableze | cabla | cablă | cablase | | plural | I (noi) | cablăm | (să) cablăm | cablam | cablarăm | cablaserăm, cablasem* | | a II-a (voi) | cablați | (să) cablați | cablați | cablarăți | cablaserăți, cablaseți* | | a III-a (ei, ele) | cablează | (să) cableze | cablau | cablară | cablaseră | * Formă nerecomandată | cablă substantiv feminin | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | cablă | cabla | | plural | cable | cablele | | genitiv-dativ | singular | cable | cablei | | plural | cable | cablelor | | vocativ | singular | cablă, cablo | | plural | cablelor | |