|
CAPTIVÁT, -Ă, captivați, -te, adj. Cucerit, fermecat, subjugat. – V. captiva. (Sursa: DEX '98 )
CAPTIVÁT, -Ă, captivați, -te, adj. Cucerit, fermecat, subjugat. – V. captiva. (Sursa: DLRM )
CAPTIVÁT adj. v. încântat. (Sursa: Sinonime )
| captiva verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) captiva | captivare | captivat | captivând | singular | plural | | captivează | captivați | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | captivez | (să) captivez | captivam | captivai | captivasem | | a II-a (tu) | captivezi | (să) captivezi | captivai | captivași | captivaseși | | a III-a (el, ea) | captivează | (să) captiveze | captiva | captivă | captivase | | plural | I (noi) | captivăm | (să) captivăm | captivam | captivarăm | captivaserăm, captivasem* | | a II-a (voi) | captivați | (să) captivați | captivați | captivarăți | captivaserăți, captivaseți* | | a III-a (ei, ele) | captivează | (să) captiveze | captivau | captivară | captivaseră | * Formă nerecomandată | captivat adjectiv | masculin | feminin | | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | captivat | captivatul | captivată | captivata | | plural | captivați | captivații | captivate | captivatele | | genitiv-dativ | singular | captivat | captivatului | captivate | captivatei | | plural | captivați | captivaților | captivate | captivatelor | | vocativ | singular | — | — | | plural | — | — |
|