CARAGHIOSLÂC, caraghioslâcuri, s. n. Faptă, gest sau lucru neserios, care stârnește râsul; comicărie. – Din tc. karagözlük. (Sursa: DEX '98 )

CARAGHIOSLÂC ~uri n. Vorbă sau acțiune care provoacă râsul. /<turc. karagözlük (Sursa: NODEX )

CARAGHIOSLÂC, caraghioslâcuri, s. n. Faptă, gest sau lucru neserios, care stârnește râsul. – Tc. karagözlük. (Sursa: DLRM )

CARAGHIOSLÂC s. v. bufonerie. (Sursa: Sinonime )

caraghioslâc s. n. (sil. -ghios-), pl. caraghioslâcuri (Sursa: Ortografic )

caraghĭozlîc n., pl. urĭ (turc. karagözlük). Fapt caraghĭoz. (Sursa: Scriban )