CARÚRĂ, caruri, s. f. Formă a umerilor și a spatelui cuiva; spec. siluetă. ♦ Fig. Anvergură. – Din fr. carrure. (Sursa: DEX '98 )

CARÚRĂ s.f. Forma umerilor și a spatelui; lățime în spate. [< fr. carrure]. (Sursa: DN )

CARÚRĂ s. f. 1. lărgime a umerilor și a spatelui cuiva. 2. formă largă și pătrată a pântecelui, a corpului etc. 3. personalitate puternică a cuiva. ◊ (fig.) calibru. (< fr. carrure) (Sursa: MDN )

carúră s. f., g.-d. art. carúrii; pl. carúri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
carură   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular caru carura
plural caruri carurile
genitiv-dativ singular caruri carurii
plural caruri carurilor
vocativ singular carură, caruro
plural carurilor