CAZÁ, cazez, vb. I. Tranz. A instala pe cineva temporar într-o locuință. – Din fr. caser. (Sursa: DEX '98 )

A CAZÁ ~éz tranz. 1) (persoane) A stabili într-o locuință. 2) (unități militare sau militari) A instala temporar într-o localitate; a încartirui; a cantona. /<fr. caser (Sursa: NODEX )

CAZÁ vb. I. tr. A instala (pe cineva) într-o locuință pentru un timp determinat; a încartirui. [< fr. caser]. (Sursa: DN )

CAZÁ vb. tr. a instala într-un hotel, cămin etc. pentru un timp determinat. (< fr. caser) (Sursa: MDN )

CAZÁ, cazez, vb. I. Tranz. A instala pe cineva într-o locuință pentru un timp. – Fr. caser. (Sursa: DLRM )

CAZÁ s. v. comitat, district. (Sursa: Sinonime )

cazá (-zéz, -át), vb. – A instala, a aranja. Fr. caser. – Der. cazier, s. n., din fr. casier. (Sursa: DER )

cazá (-ále), s. f. – În Turcia, în trecut, district administrativ și judiciar. Tc. kaza (Șeineanu, III, 33). Sec. XVIII, înv. (Sursa: DER )

cazá vb., ind. prez. 1 sg. cazéz, 3 sg. și pl. cazeáză (Sursa: Ortografic )