|
CIOCĂNÍ, ciocănesc, vb. IV. 1. Intranz. A bate repetat (cu degetul sau cu un obiect) într-un corp tare; spec. a bate cu degetul (îndoit) în ușă, în fereastră (pentru a solicita intrarea, pentru a atrage atenția etc.). ♦ Tranz. A lovi ușor cu degetele în toracele sau în abdomenul unui pacient, pentru a cerceta starea unor organe interne. ♦ Tranz. și refl. recipr. (Fam.) A (se) bate (ușor). 2. Intranz. A lucra ceva lovind cu ciocanul1; p. ext. a face, a lucra unele lucruri (mărunte). 3. Tranz. Fig. A bate la cap; a cicăli, a pisa. [Prez. ind. și: ciócăn] – Din ciocan1. (Sursa: DEX '98 )
CIOCĂNÍ vb. a bate, a bocăni, a pocăni, (înv. și reg.) a suna, (reg.) a bontăni, a toca, a tocăni. (~ cineva la ușă.) (Sursa: Sinonime )
CIOCĂNÍ vb. v. bodogăni, cicăli, dăscăli, percuta, plictisi, sâcâi. (Sursa: Sinonime )
| ciocăni (1 ciocăn) verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) ciocăni | ciocănire | ciocănit | ciocănind | singular | plural | | ciocăne | ciocăniți | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | ciocăn | (să) ciocăn | ciocăneam | ciocănii | ciocănisem | | a II-a (tu) | ciocăni | (să) ciocăni | ciocăneai | ciocăniși | ciocăniseși | | a III-a (el, ea) | ciocăne | (să) ciocăne | ciocănea | ciocăni | ciocănise | | plural | I (noi) | ciocănim | (să) ciocănim | ciocăneam | ciocănirăm | ciocăniserăm, ciocănisem* | | a II-a (voi) | ciocăniți | (să) ciocăniți | ciocăneați | ciocănirăți | ciocăniserăți, ciocăniseți* | | a III-a (ei, ele) | ciocăne | (să) ciocăne | ciocăneau | ciocăniră | ciocăniseră | * Formă nerecomandată | ciocăni (1 ciocănesc) verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) ciocăni | ciocănire | ciocănit | ciocănind | singular | plural | | ciocănește | ciocăniți | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | ciocănesc | (să) ciocănesc | ciocăneam | ciocănii | ciocănisem | | a II-a (tu) | ciocănești | (să) ciocănești | ciocăneai | ciocăniși | ciocăniseși | | a III-a (el, ea) | ciocănește | (să) ciocănească | ciocănea | ciocăni | ciocănise | | plural | I (noi) | ciocănim | (să) ciocănim | ciocăneam | ciocănirăm | ciocăniserăm, ciocănisem* | | a II-a (voi) | ciocăniți | (să) ciocăniți | ciocăneați | ciocănirăți | ciocăniserăți, ciocăniseți* | | a III-a (ei, ele) | ciocănesc | (să) ciocănească | ciocăneau | ciocăniră | ciocăniseră | * Formă nerecomandată |