Actualizat conform DOOM3
Caută: |
CIRCUMFERÍNȚĂ, circumferințe, s. f. 1. Curbă plană închisă, ale cărei puncte sunt egal depărtate de un punct fix, numit centru; cerc; lungimea unui cerc. 2. Linie împrejmuitoare a unui corp, a unui loc în formă (relativ) rotundă; lungime a conturului unui corp. [Var.: circomferínță s. f.] – Din lat. circumferentia, fr. circonférence. (Sursa: DEX '98 ) CIRCUMFERÍNȚĂ s.f. 1. Curbă plană închisă, ale cărei puncte sunt egal depărtate de un punct fix, numit centru; lungimea unui cerc. 2. Linie împrejmuitoare a unui corp rotund, a unui loc. [Var. circomferință s.f. / < lat. circumferentia < circum – împrejur, ferre – a purta, cf. fr. circonférence]. (Sursa: DN ) CIRCUMFERÍNȚĂ s. f. 1. cerc; lungimea cercului. 2. linie împrejmuitoare a unui corp rotund, a unui loc; perimetru. (< fr. circonférence, lat. circumferentia) (Sursa: MDN ) CIRCUMFERÍNȚĂ s. 1. v. cerc. 2. v. perimetru. 3. grosime. (~ unui trunchi de copac.) (Sursa: Sinonime ) circumferínță s. f., g.-d. art. circumferínței; pl. circumferínțe (Sursa: Ortografic ) CIRCUMFERÍNȚĂ ~e f. 1) geom. Linie curbă închisă, ale cărei puncte sunt egal depărtate de un punct fix numit centru; cerc. 2) Lungime a unui cerc. 3) Linie care înconjoară un corp de formă relativ rotundă. ~a unui trunchi de copac. [G.-D. circumferinței] /<lat. circumferentia, fr. circonférence (Sursa: NODEX ) circumferénță f., pl. e (lat. circumferentia, d. circum, în prejur [!] și ferre, a duce. V. su-fer). Geom. Linie curbă ale căreĭ puncte-s toate egal depărtate de un punct interior numit centru. Ocol, ocolire: această grădină are o circumferență de 1000 de metri. – Fals -ínță. (Sursa: Scriban ) Declinări/Conjugări
|