CIRCUMSCRÍPȚIE, circumscripții, s. f. Subdiviziune a unei unități teritorial-administrative, organizată în vederea desfășurării în bune condiții a unei activități (financiare, sanitare, de alegeri etc.) în cadrul statului; instituție, serviciu etc. care asigură desfășurarea acestei activități; circă. – Din lat. circumscriptio, fr. circonscription. (Sursa: DEX '98 )

CIRCUMSCRÍPȚIE s.f. Delimitare teritorial-administrativă în cadrul unui oraș, județ, sector etc. ◊ Circumscripție electorală = unitate administrativă constituită cu ocazia alegerilor; circumscripție sanitară = unitate teritorială de bază în sistemul de ocrotire a sănătății. [Gen. -iei. / < lat. circumscriptio, fr. circonscription]. (Sursa: DN )

CIRCUMSCRÍPȚIE s. f. delimitare teritorial-administrativă în cadrul unui oraș, județ, sector etc.; secție, serviciu, instituție care se ocupă cu o anume activitate (financiară, medicală, de poliție etc.). ♦ ~ electorală = unitate administrativă constituită cu ocazia alegerilor; ~ sanitară = unitate teritorială de bază în sistemul de ocrotire a sănătății. (< fr. circonscription, lat. circumscriptio) (Sursa: MDN )

CIRCUMSCRÍPȚIE s. circă, secție, (înv.) despărțire. (~ de poliție, electorală, sanitară.) (Sursa: Sinonime )

circumscrípție s. f. (sil. -ți-e), art. circumscrípția (sil. -ți-a), g.-d. art. circumscrípției; pl. circumscrípții, art. circumscrípțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic )

CIRCUMSCRÍPȚIE ~i f. Subdiviziune teritorială a unei localități. ~ medicală. [Art. circumscripția; G.-D. circumscripției; Sil. ți-e] /<lat. circumscriptio, ~onis, fr. circonscription (Sursa: NODEX )

circumscripțiúne f. (lat. circumscriptio, -ónis. V. inscripțiune). Ceĭa ce mărginește întinderea unuĭ corp. Diviziune teritorială: circumscripțiune electorală. Geom. Acțiunea de a circumscrie o figură alteĭa. – Și -ípție. (Sursa: Scriban )