CLEMPÚȘ, clempușuri, s. n. Bucată de fier în formă de cârlig, pe care se sprijină clampa când se închide ușa. – Cleampă + suf. -uș. (Sursa: DEX '98 )

clempúș, clempúșe, s.n. (reg.) 1. cuiul priponului. 2. prăjină. 3. cârlig sau scoabă pe care se reazemă clanța ușii. 4. fâșie subțire de lemn care lovește spițele roatei pentru a produce pocnetul dorit. (Sursa: DAR )

clempúș s. n., pl. clempúșuri (Sursa: Ortografic )

clempúș n., pl. e și urĭ (rudă cu cleampă, clampă; rus. klĕapýš, un fel de clempuș. V. sclimpuș). Mold. Foraĭbăr, zăvoraș format dintr´un șurub îndoit și lățit la capătu care rămîne afară și se întoarce după voĭe. Bucățica de fer [!] pe care se sprijină rătezu cînd e ușa închisă. (Sursa: Scriban )

CLEMPÚȘ ~uri n. Scoabă pe care se sprijină clampa când se închide ușa. /clampă + suf. ~uș (Sursa: NODEX )