|
CONTINUÁRE, continuări, s. f. Acțiunea de a continua și rezultatul ei; urmare, prelungire. ◊ Loc. adv. În continuare = fără întrerupere, continuu; mai departe, mai încolo. [Pr.: -nu-a-] – V. continua. (Sursa: DEX '98 )
CONTINUÁRE s.f. Urmare; prelungire. ◊ În continuare = fără întrerupere; mai departe. [< continua]. (Sursa: DN )
CONTINUÁRE s. 1. v. prelungire. 2. v. urmare. 3. reluare. (~ drumului, a doua zi.) (Sursa: Sinonime )
continuáre s. f. (sil. -nu-a-), g.-d. art. continuării; pl. continuări (Sursa: Ortografic )
continuațiúne f. (lat. continuátio, -ónis). Acțiunea de a continua, urmare. Prelungire. – Și -áție, dar ob. -áre. (Sursa: Scriban )
continua verb tranzitiv
Nerec. ind., conj. prez. pers. I sg.: continuu. | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) continua | continua're | continuat | continuând | singular | plural | | continuă | continuați | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | continuu, continui | (să) continuu, continui | continuam | continuai | continuasem | | a II-a (tu) | continui | (să) continui | continuai | continuași | continuaseși | | a III-a (el, ea) | continuă | (să) continue | continua | continuă | continuase | | plural | I (noi) | continuăm | (să) continuăm | continuam | continuarăm | continuaserăm, continuasem* | | a II-a (voi) | continuați | (să) continuați | continuați | continuarăți | continuaserăți, continuaseți* | | a III-a (ei, ele) | continuă | (să) continue | continuau | continuară | continuaseră | * Formă nerecomandată | continuare substantiv feminin | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | continuare | continuarea | | plural | continuări | continuările | | genitiv-dativ | singular | continuări | continuării | | plural | continuări | continuărilor | | vocativ | singular | continuare, continuareo | | plural | continuărilor | |