CONTRABÁS, (1) contrabasuri, s. n., (2) contrabași s. m. 1. S. n. Cel mai mare instrument muzical cu coarde și arcuș, având registrul cel mai grav din familia violelor. 2. S. m. Contrabasist. – Din fr. contrebasse. (Sursa: DEX '98 )

CONTRABÁS2 ~și m. Persoană care cântă la contrabas. /<fr. contrebasse (Sursa: NODEX )

CONTRABÁS s.m. Contrabasist. [< fr. contre-basse]. (Sursa: DN )

CONTRABÁS s.n. 1. Instrument muzical cu registru grav, cu coarde și arcuș, al cărui sunet este cu o octavă mai jos decât acela al violoncelului. 2. (Rar) Instrument metalic de suflat, al cărui sunet este cu o octavă mai jos decât acela al basului. [Pl. -asuri, (s.m.) -ași. / < it. contrabasso, cf. fr. contrebasse]. (Sursa: DN )

CONTRABÁS I. s. n. 1. instrument muzical cu coarde și arcuș, cu registrul cel mai grav. 2. instrument metalic de suflat al cărui sunet este cu o octavă mai jos decât acela al basului. II. s. m. contrabasist. (< fr. contrebasse, it. contrabasso) (Sursa: MDN )

CONTRABÁS s. (MUZ.) 1. (reg.) broancă, gordună, scroafă, diplă mare. (~ul are registrul grav.) 2. contrabasist, (rar) basist. (Partida ~șilor din orchestră.) (Sursa: Sinonime )

contrabás (persoană) s. m., pl. contrabáși (Sursa: Ortografic )