corál, -ă, s. f., pl. corale; s. n., pl. coraluri; adj. m., pl. corali, fem. corală, pl. corale (Sursa: DMLR )

coral m. ca animal și n., pl. urĭ ca marfă (lat. corallum, corallium și coralium, fr. corail, vfr. coral). Mărgean, un celenterat din al căruĭ suport calcaros arborescent, (roș, alb orĭ negru) de aspectu uneĭ petre, se fac gĭuvaĭerurĭ. (Se pescuĭește mult pe malurile Siciliiĭ). – Și coráliŭ. (Sursa: Scriban )

corál, -ă adj. (fr. choral). Care formează un cor, care cîntă corurĭ, de cor: cîntece corale. S. n., pl. e saŭ și urĭ. Un fel de cîntec religios: un coral de Luther. (Sursa: Scriban )

CORÁL1 (‹ germ., lat.) s. m. 1. Animal celenterat din mările tropicale, care trăiește în colonii sub formă de polip, al cărui schelet calcaros, roșu sau alb, formează, prin întrețesere, cu alți polipi, recifele coraliere (coraligene); mărgean (Corallium rubrum). 2. Materialul ce constituie polipii și care, după moartea animalului, este prelucrat special și utilizat la bijuterii. 3. Orice alt polip care, aidoma c. (1), formează recife (ex. madreporarii, octocoralierii). (Sursa: DE )

CORALILOR, Marea ~ (CORAL SEA), mare în bazinul Oc. Pacific, între coasta NE a Australiei, ins. Noua Guinee, Arh. Louisiade, Solomon, Noile Hebride și ins. Noua Caledonie; 4,1 mii km2. Ad. medie: 2.394 m; ad. max.: 9.174 m. Temp. apei: 19-28ºC. Salinitate medie: 34,5-35,5‰. Numeroase recife și ins. coraligene. Navigație dificilă. Porturi pr.: Port Moresby (Papua-Noua Guinee), Nouméa (Noua Caledonie). Teatrul unor mari bătălii între forțele aeronavale nord-americane și japoneze (mai 1942). (Sursa: DE )