COTINEÁȚĂ s. f. v. coteneață. (Sursa: DEX '98 )

COTINEÁȚĂ s. v. pătul. (Sursa: Sinonime )

cotineáță v. coteneață (Sursa: Ortografic )

cotineață f., pl. ețe (d. coteț cu sufixu din chichineață). Coteț de păsărĭ de curte, poĭată, curnic. – În nord și coștereață și -ireață (supt [!] infl. altor cuvinte, ca bg. kyšta, casă), îngrăditură de dat mîncare puilor și unde nu pot pătrunde găinile adulte. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
cotineață   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cotineață cotineața
plural cotinețe cotinețele
genitiv-dativ singular cotinețe cotineței
plural cotinețe cotinețelor
vocativ singular cotineață, cotineațo
plural cotinețelor