cotrobăí (a cotrobăi) (co-tro-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cotróbăi / cotrobăiésc, imperf. 3 sg. cotrobăiá; conj. prez. 3 să cotróbăie / să cotrobăiáscă (Sursa: DOOM 2 )
COTROBĂÍ vb. v. căuta. (Sursa: Sinonime )
Declinări/Conjugări
cotrobăi (1 cotrobăi)   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) cotrobăi cotrobăire cotrobăit cotrobăind singular plural
cotrobăie cotrobăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) cotrobăi (să) cotrobăi cotrobăiam cotrobăii cotrobăisem
a II-a (tu) cotrobăi (să) cotrobăi cotrobăiai cotrobăiși cotrobăiseși
a III-a (el, ea) cotrobăie (să) cotrobăie cotrobăia cotrobăi cotrobăise
plural I (noi) cotrobăim (să) cotrobăim cotrobăiam cotrobăirăm cotrobăiserăm, cotrobăisem*
a II-a (voi) cotrobăiți (să) cotrobăiți cotrobăiați cotrobăirăți cotrobăiserăți, cotrobăiseți*
a III-a (ei, ele) cotrobăie (să) cotrobăie cotrobăiau cotrobăiră cotrobăiseră
* Formă nerecomandată