CĂLIMÁRĂ, călimări, s. f. Vas mic de sticlă, de metal, de material plastic etc., în care se ține cerneala. [Var.: (înv.) călămáră s. f.] – Din ngr. kalamári. (Sursa: DEX '98 )

CĂLIMÁRĂ ~ări f. Vas mic (de sticlă, de porțelan etc.) pentru cerneală. [G.-D. călimării] /<ngr. kalamári (Sursa: NODEX )

CĂLIMÁRĂ, călimări, s. f. Vas mic în care se ține cerneala. [Var.: călămáră s. f.] – Ngr. kalamári. (Sursa: DLRM )

călimáră (călimắri), s. f. – Vas mic în care se ține cerneala. – Var. (Mold.) călămar, megl. călămar, călimară. Ngr. ϰαλαμάρις sau ϰαλαμαριά (Densusianu, Rom., XXXIII, 275; DAR); cf. tc., alb., bg., sb. kalamar. Sec. XVII, este pop. (Sursa: DER )

călimáră s. f., g.-d. art. călimării; pl. călimări (Sursa: Ortografic )

călimáră f., pl. ărĭ (ngr. kalamári, cutiuță cu condeĭe și călimară, d. vgr. kalamárion, care vine d. kálamos, trestie, condeĭ; bg. kalamar, kŭlimar, nsl. kalimar, rut. kalamar). Sud. Șipușor (sticluță) de ținut cerneală în buzunar saŭ pe masă. – În est calamară (pl. călămărĭ și calamare (pl. călămărĭ), în Trans. călimar (pl. e). (Sursa: Scriban )