CĂRTICÍCĂ s. 1. cărticea, cărțulie, volumaș, (rar) cărtișoară. (O ~ de poezii.) 2. broșură, (înv.) filadă, tartaj. (Sursa: Sinonime )

cărticícă f., pl. cele. Carte mică. Foițe de hîrtie de țigară reunite într´un caĭețel. (Sursa: Scriban )

CĂRTICEÁ, -ÍCĂ, cărticele, s. f. 1. Diminutiv al lui carte; cărțișoară, cărțulie. 2. Pachețel cu foițe de țigară. – Carte + suf. -icea, -icică. (Sursa: DEX '98 )

CĂRTICEÁ, -ÍCĂ, cărticele, s. f. 1. Diminutiv al lui carte. 2. Pachețel cu foițe de țigară. (Sursa: DLRM )

CĂRTICEÁ s. v. cărticică. (Sursa: Sinonime )

cărticícă/cărticeá s. f., g.-d. art. cărticélei; pl. cărticéle (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
cărticea   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cărticea, cărtici cărticeaua, cărticica
plural cărticele cărticelele
genitiv-dativ singular cărticele cărticelei
plural cărticele cărticelelor
vocativ singular cărticea, cărticică, cărticico
plural cărticelelor

cărticică   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cărtici cărticica
plural cărticele cărticelele
genitiv-dativ singular cărticele cărticelei
plural cărticele cărticelelor
vocativ singular cărticică, cărticico
plural cărticelelor