DANTELÚRĂ, danteluri, s. f. 1. Ornamentație arhitectonică constând din crestături, colțișori, zimți etc. ♦ P. gener. Margine dințată. 2. Totalitatea crestăturilor de pe marginea frunzelor. – Din fr. dentelure. (Sursa: DEX '98 )

DANTELÚRĂ s.f. 1. Ornament compus din crestături, zimți etc. 2. Totalitatea crestăturilor de pe marginea frunzelor. [< fr. dentelure]. (Sursa: DN )

DANTELÚRĂ s. f. 1. ornament arhitectonic compus din zimți etc. 2. totalitatea crestăturilor de pe marginea frunzelor. (< fr. dentelure) (Sursa: MDN )

dantelúră s. f., g.-d. art. dantelúrii; pl. dantelúri (Sursa: Ortografic )

dantelúră f., pl. ĭ (fr. dentelure). Arh. Ornament cu dințĭ, cu zimțĭ: dantelurile-s foarte uzitate în stilu gotic. Bot. Zimțiĭ de pe marginea frunzelor. (Sursa: Scriban )

DANTELÚRĂ ~i f. 1) Ornament arhitectural sau sculptural constând din cres-tături și zimți (ca dantela). 2) Totalitate a crestăturilor și zimților de pe marginea unei frunze. 3) Contur sinuos al unui obiect, asemănător cu o dantelă. /<fr. dentelure (Sursa: NODEX )