DÁNĂ, dane, s. f. 1. Loc situat de-a lungul cheiurilor sau, mai rar, în mijlocul apei navigabile și amenajate pentru scoaterea vaselor și manipularea mărfurilor într-un port. 2. Magazie pentru depozitarea mărfurilor (într-un port sau la vamă). 3. Șlep sau grup de șlepuri acostate bord la bord la aceeași dană (1). – Din ngr. dána. (Sursa: DEX '98 )

DÁNĂ s.f. 1. Porțiune de-a lungul cheiurilor unui port, amenajată pentru acostarea vaselor. 2. Magazie, depozit de mărfuri într-un port, într-o vamă. 3. Fiecare dintre șlepurile care alcătuiesc un convoi. [< ngr. dana – șir]. (Sursa: DN )

dánă (dáne) s. f. – Loc de legat, pe cheiurile unui port, bolard. Ngr. ντάνα „rînd” (Scriban), și acesta din it. andana (Hesseling 26). (Sursa: DER )

dánă s. f., g.-d. art. dánei; pl. dáne (Sursa: Ortografic )

dánă f., pl. e (ngr. dána, șir). Parte (despărțitură) numerotată a unuĭ cheŭ: vaporu a acostat la dana a treĭa. (Sursa: Scriban )

DÁNĂ ~e f. 1) Loc într-un port special amenajat pentru acostarea navelor în vederea încărcării și descărcării lor. 2) Depozit de mărfuri în porturi sau în vămile mari. 3) Fiecare dintre vasele care formează un convoi. /<ngr. dana (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
dană   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular da dana
plural dane danele
genitiv-dativ singular dane danei
plural dane danelor
vocativ singular dană, dano
plural danelor