DEPOSEDÁ, deposedéz, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva de posesiunea unui lucru sau a unui drept. – Din fr. déposséder. (Sursa: DEX '98 )
A DEPOSEDÁ ~éz tranz. (persoane) A lipsi de ceva; a priva. /<fr. déposséder (Sursa: NODEX )
DEPOSEDÁ vb. I. tr. A lua cuiva posesiunea unui lucru; a lipsi pe cineva de un lucru sau de un drept. [< fr. déposséder]. (Sursa: DN )
DEPOSEDÁ vb. tr. a lipsi pe cineva de un lucru sau de un drept. (< fr. déposséder) (Sursa: MDN )
DEPOSEDÁ vb. a jefui, a prăda, (livr.) a spolia, (fig.) a despuia. (L-a ~ de tot ce-a avut.) (Sursa: Sinonime )
deposedá vb., ind. prez. 1 sg. deposedéz, 3 sg. și pl. deposedeáză (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
deposeda   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) deposeda deposedare deposedat deposedând singular plural
deposedează deposedați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) deposedez (să) deposedez deposedam deposedai deposedasem
a II-a (tu) deposedezi (să) deposedezi deposedai deposedași deposedaseși
a III-a (el, ea) deposedează (să) deposedeze deposeda deposedă deposedase
plural I (noi) deposedăm (să) deposedăm deposedam deposedarăm deposedaserăm, deposedasem*
a II-a (voi) deposedați (să) deposedați deposedați deposedarăți deposedaserăți, deposedaseți*
a III-a (ei, ele) deposedează (să) deposedeze deposedau deposedară deposedaseră
* Formă nerecomandată