DES1- (Înaintea vocalelor și consoanelor sonore, în forma dez-) Element de compunere cu sens privativ, care servește la formarea unor substantive, a unor adjective și a unor verbe. [Var.: dez-, dis-] – Lat. dis-, fr. des-. (Sursa: DEX '98 )

DES2, DEÁSĂ, deși, -se, adj. I. 1. (Despre colectivități sau corpuri compuse din unități identice) Cu elementele, cu părțile componente apropiate, cu intervale foarte mici sau cu foarte puține goluri între părți. ♦ (Despre țesături) Țesut strâns: bătut. 2. (Despre părțile componente ale unei colectivități sau unități) Așezat unul lângă altul sau foarte aproape unul de altul: strâns. 3. (Despre ploaie, ceață, umbră etc.) Compact, dens: de nepătruns. II. 1. Despre întâmplări, fenomene sau acțiuni: adesea adverbial) Care se repetă de (mai) multe ori la intervale mici de timp, urmând mereu unul după altul: repetat, frecvent. ♦ (Despre mișcări care se repetă: adesea adverbial) Repede, iute, grăbit. – Lat. densus. (Sursa: DEX '98 )

DES1 deásă (deși, dése) 1) (despre corpuri compuse din elemente de același fel) Care are părțile componente foarte apropiate unul de altul. Pădure deasă. Pieptene ~. 2) (despre mulțimi, populații) Care este numeros într-un spațiu restrâns. 3) (despre țesături) Care este țesut strâns. 4) (despre fapte, fenomene, acțiuni) Care se repetă de mai multe ori la intervale mici de timp. Respirație deasă. 5) (despre ploaie, ceață etc.) Care se caracterizează printr-un înalt grad de concen-trație; care este foarte compact; dens. 6) și adverbial(despre mișcări care se repetă) Care vădește iuțeală. /<lat. densus (Sursa: NODEX )

DES2 adv. 1) În repetate rânduri; de multe ori; deseori; adesea. 2) La distanțe mici. /<lat. densus (Sursa: NODEX )

DES- /DE- /DEZ- pref. „desfacere”, „negație”, „intrare, pătrundere”. (< fr. dés-, dé-, cf. lat. dis) (Sursa: MDN )

iárbă-deásă (plantă) s. f., g.-d. art. iérbii-dése (Sursa: DOOM 2 )

*iárbă deásă s. f. + adj. (Sursa: DOOM 2 )

DES adj., adv. 1. adj. v. compact. 2. adj. v. apropiat. 3. adj. bătut. (Țesătură ~.) 4. adj. v. bogat. 5. adj. v. adânc. 6. adj. frecvent, repetat. (Vizite ~.) 7. adv. v. adesea. 8. adj., adv. grăbit, iute, rapid. (Respirație ~; respiră ~.) (Sursa: Sinonime )

Des ≠ rar (Sursa: Antonime )

des (deásă), adj. – 1. Dens, strîns, compact. – 2. (Adv.) Adesea, frecvent. – Mr. ndes, megl. des. Lat. densus (Pușcariu 504; Candrea-Dens., 485; REW 2558; Tiktin; Candrea; Scriban); cf., it., sp., port. (denso), fr. (dense). Cele două sensuri ale cuvîntului rom. apar și în lat. spissus › it. spesso, fr. épais. Este dublet al lui dens, der. densitate, s. f. Der. ades (var. adesea), adv. (frecvent; de multe ori); (a)dese(a)ori, adv. (frecvent, de multe ori); desime, s. f. (densitate; concentrație); desiș, s. n. (înv., densitate; pădure foarte deasă); deset, s. n. (concentrație), cuvînt ce pare inventat de Coșbuc. Cf. îndesa. (Sursa: DER )

des- – Pref. care intră în compunerea a numeroase cuvinte de orice proveniență (lat. desface; sl. despăgubi; fr. descentraliza; etc.) pentru a indica o acțiune contrarie celei indicate de cuvîntul primitiv. Lat. dĭs-, cf. it. dis-, fr. dés-, sp. des-. Pref. verbal, încă activ. Nu se menționează în continuare decît cuvintele la care este de presupus că respectiva compunere cu dis- este anterioară rom.; în celelalte cazuri, cf. cuvîntul de bază. Modern se scrie dez- înainte de b, d, l, m, n, r, v. Utilitatea acestei inovații pare discutabilă, iar diferența de pronunțare a pref., de ex., în descompunere și în desbate, este de nesesizat pentru majoritatea vorbitorilor rom. Este evident, pe de altă parte, că timbrul Z nu este propriu cons. în discuție, ci introdus de cea următoare, și că grafii ca dezlipi sau dezvoltat nu sînt transcrieri mai fidele decît deslipi sau desvoltat. (Sursa: DER )

des adj. m., pl. deși; f. sg. deásă, pl. dése (Sursa: Ortografic )

iárbă-deásă s. f. (Sursa: Ortografic )

DO UT DES (lat.) își dau ca să-mi dai – Formulă din dreptul roman referitoare la echivalența prestațiilor în cazul schimbului; în sens larg, serviciu contra serviciu. (Sursa: DE )

LA VALEUR N’ATTEND PAS LE NOMBRE DES ANNÉES (fr.) valoarea un așteaptă numărul anilor – Corneille, „Le Cid”, act. II, scena 2. Calitățile, însușirile nobile se pot afirma la orice vârstă. (Sursa: DE )

REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES [revü dez etüd süd-est öropeén], revistă editată de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Apare la București, de patru ori pe an, începând cu 1963. Este succesoarea publicației „Revue Historique du Sud-Est Europeén”. (Sursa: DE )

REVUE ROUMAINE DES SCIENCES SOCIALES [revü rumén de siãs sosiál], revistă română de științe sociale. Înființată în 1954. Apare la București, în cinci serii: filozofie și logică, psihologie, științe juridice, științe economice, sociologie. (Sursa: DE )

TOUT EST POUR LE MIEUX DANS LE MEILLEUR DESMONDES POSSIBLES (fr.) totul se petrece cel mai bine în cea mai bună dintre lumile posibile – Teză deistă apologetică, enunțată de Leibniz în „Thaeodicaea”, pe care Voltaire a răstălmăcit-o ironic în „Candide”. (Sursa: DE )